Tratatul despre pasiune - opera unui tibetan controversat

Această carte prezintă în detalii clare cele 64 de arte ale iubirii, împărţite în opt tehnici erotice – îmbrăţişările, sărutările, ciupiturile şi zgârieturile, muşcăturile, mişcările înainte şi înapoi, zgomotele erotice, inversarea rolurilor şi posturile amoroase. Veţi găsi aici şi o traducere completă şi necenzurată a Tratatului despre Pasiune al lui Gedün Chöpel, controversatul fost călugăr pe care mulţi îl consideră cel mai renumit intelectual al secolul al XX-lea din Tibet. 

Gedün Chöpel a călătorit în India, unde a învăţat sanscrita şi a studiat Kama Sutra, dar interpretarea artelor iubirii pe care a oferit-o el este mai evocatoare şi mai accesibilă decât cea din lucrările indiene. Oferă sfaturi incitante pentru depăşirea inhibiţiilor, descrie fuziunile erotice în detaliu, lămureşte cum poate fi folosită plăcerea erotică pentru elevarea spirituală, dar şi cum poate fi amplificată plăcerea erotică feminină. 

Pornind de la o aşa numită „etică a iubirii”, el susţine foarte convingător egalitatea femeilor şi vorbeşte despre victimizarea lor prin legile şi codurile sociale. În ansamblu, accentul este pus pe extazul sexual ca poartă către experienţa spirituală a conştiinţei fundamentale. Experienţa celestă a minţii luminii clare transpare din descrierile inedite ale fuziunilor erotice.

ARTELE TIBETANE ALE IUBIRII mai includ şi o amplă introducere a Profesorului Jeffrey Hopkins, autor şi traducător a peste douăzeci de lucrări despre Budismul Tibetan. Introducerea începe cu o prezentare a vieţii fascinante a lui Gedün Chöpel. Hopkins extrage apoi materiale semnificative din text pentru a revela majoritatea temelor importante. 

El descrie în detaliu psihologia Celei mai Înalte Tantra Yoga, în care conştiinţa extazului orgasmic stă la baza realizării naturii finale a realităţii. Introducerea generoasă, urmată de traducere, fac din această lucrare una foarte accesibilă, captivantă şi provocatoare pentru toţi cei care sunt curioşi să exploreze artele erotice.

„Un excelent şi foarte accesibil ghid, ce combină înţelepciunea esoterică cu cea exoterică, utilă tuturor celor care doresc să realizeze valoarea spirituală a plăcerii erotice!“ – Tantra Magazine

De la sex mecanic la Iubirea Iluminatoare

Fragment din capitolul I al cărţii "Erosul Înălţător" de John Maxwell Taylor

   O femeie frustrată mi-a spus odată că mariajul ei ajunsese într-un asemenea hal încât, de fiecare dată când soţul ei o atingea, se gândea: "Ah, presupun ca acum trebuie să-mi deschid picioarele iarăşi". Aceasta e ceea ce Margot Anand numeşte "cowboy sex". Probabil înseamnă să "o faci" cu unul care "termină cât ai clipi", genul de tipi mecanici care sunt atât de ocupaţi să-şi atingă scopul încât "şi-o trag cu cizmele în picioare", cum s-ar spune. Din păcate, într-un act de acest tip, femeia nu-şi simte sinele sexual ca fiind plin de viaţă, energie şi iubire. In loc de aceasta, ea se simte ca un obiect. Ea nu există în şi prin sine, ci devine temporar un receptacul în care bărbatul îşi ejaculează frustrările.

   Acest act alterează orice potenţial pentru iubire şi comuniune care ar putea fi acolo şi privează viaţa de sens. într-un sens, el răpeşte cerului şi pământului (reprezentate prin principiile masculin şi feminin în creaţie) oportunitatea de a se reuni, chiar şi temporar, în şi prin actul iubirii. Nu e de mirare că bărbatul fumează sau adoarme după aceea, într-o încercare de a scăpa de sentimentul de gol care îl cuprinde deodată, şi care îl face să se simtă trădat atât pe el, cât şi pe femeie, ca reprezentanţi ai armoniei esenţiale yang-yin în univers.

   Mai multă încredere am în acei bărbaţi şi femei curajoşi care practică sexualitatea tantrică sau taoistă pentru a spori iubirea din inimi prin deschiderea corpurilor către noi posibilităţi. Trăind şi exprimând o sexualitate iluminatoare, ei aduc o formă superioară de iubire nu numai pentru fiecare din ei, dar şi pentru întreaga lume. Şi cu cât mai mult îşi vor rafina practica, cu atât vor începe să întruchipeze principiile. Aceşti căutători ai beatitudinii şi iluminării prin uniunea sexuală îşi privesc unii altora corpurile ca fiind vase ale principiului zeului sau zeiţei. Ei se adoră reciproc în dormitoarele lor ca fiind manifestări ale divinităţii în formă umană. Apoi, aduc în vieţile lor de zi cu zi starea de comuniune pe care au asimilat-o acolo şi ea se observă în interacţiunile cu ceilalţi. Aşa mi-a povestit un astfel de cuplu:

   "Noi facem dragoste tot timpul, şi prin felul în care ne vorbim, chiar şi în mijlocul celor mai mărunte acţiuni ale zilei. Ceea ce se petrece în timp ce facem dragoste se transformă în simţul respectului pentru celălalt pe care îl trăim indiferent dacă facem mâncare sau spălăm vasele. Cu fiecare zi, iubirea noastră devine mai profundă, deoarece felul în care o exprimăm este continuu. Nu avem certuri sau discuţii fără sens pentru că suntem prea plini de bogăţia iubirii noastre. Suntem prea ocupaţi să fim fericiţi să primim darurile celuilalt."

   Evident, devoţiunea lor pentru frumuseţe şi adevăr este la mare distanţă de mentalitatea de "târfa împuţită" a gazdelor mele de la radioul din Orlando. Ca în orice formă a activităţii umane, exista nivele diferite şi grade ale integrităţii şi clarităţii care operează în această revoluţie sexual-romantică tăcută. In cel mai bun caz, revoluţia tantrică reprezintă o schimbare de perspectivă culturală excitantă asupra sexualităţii. In încercarea lui Eros de a urca, în pofida stângăciilor lui ocazionale, cel puţin el îi arată umanităţii direcţia corectă: în sus!

De ce mass media propagă o viziune grobiană şi puerilă a sexualităţii?

"Cum am vorbit obscen la radio cu mult mai respingătorii fraţi ai lui Howard Stern"
Fragment din capitolul I al cărţii "Erosul Înălţător" de John Maxwell Taylor

"În timp ce stăteam în holul de la WTKS 104.1, mi-am dat seama că am încurcat-o. Urma să fiu intervievat în cel mai popular talk-show radio din Orlando şi auzeam prin boxele mici din plafon cum invitaţii dinaintea mea erau desfiinţaţi cu un umor crud de către prezentatori. Cu o groază în creştere, am realizat că scopul acestui „divertisment” era excitarea audienţei prin crucificarea publică a invitatului, indiferent cine era acesta. Şi eu care mă pregăteam să vorbesc despre viitorul meu workshop, „îmbinarea dintre suflet şi sexualitate pentru sănătate şi fericire”. Acum ştiam de ce era atât de uşor să ajungi la acest show. Subiectul mă punea în situaţia de a fi distrus în flăcările „Monştrilor” şi, ziua în amiaza mare, urma să intru în vizuina lor!

Începusem să mă uit spre uşa anticamerei în care mă aflam să caut o scăpare, când aceasta s-a deschis şi una dintre „gazdele profane” apăru să mă informeze că mi-a venit rândul. Îndreptându-mă către inevitabil, l-am urmat prin labirinturile studioului. Pe drum, cel care mă escorta s-a oprit şi mi-a arătat o cameră mică prin a cărui ferestruică am putut vedea studioul şi cohorta de oameni care mă aştepta. Apoi m-a informat că el urma să rămână aici şi mă va putea vedea prin gemuleţ, dar eu nu-l voi putea vedea pe el. Jobul lui era să mă „prindă” cât de tare putea, iar eu nu trebuia s-a iau personal – nu era decât un show. Apoi m-a dus să-i întâlnesc pe partenerii săi, eu fiind deja în stare de şoc.

Din ceea ce auzisem prin boxele din hol, mă aşteptam să întâlnesc un grup de adolescenţi respingători. În loc de aceasta, am fost salutat de patru tipi de vârstă aproape mijlocie, asupra cărora natura începuse deja să arate semnele declinului. În ciuda faptului că eram sub ameninţarea ridicolului, o stare stranie de calm m-a invadat în timp ce eram condus către scaunul din faţa microfonului. Şi apoi, înainte de a putea spune o mantră pentru pace şi protecţie, eram în emisie.

În următoarele 45 de minute m-am luptat să dărâm un întreg baraj de insulte personale şi ridicol străduindu-mă să-i spun publicului american că tot ceea ce ştim despre sexualitate am învăţat în întuneric şi acum este timpul să aprindem lumina! Dar indiferent ce spuneam, gazdele mele continuau să se comporte ca o gaşcă de băieţi răsfăţaţi la o petrecere de grădiniţă. A fost aproape imposibil să dau un răspuns serios la oricare din întrebările lor. Înainte de a termina o propoziţie, unul dintre ei mă întrerupea şi transforma ce spusesem într-o glumă sau o batjocoră. În rarele ocazii în care eram cât pe ce să câştig teren, tipul invizibil din spatele gemuleţului mă insulta personal, imitându-mi accentul, vârsta, hainele, părul ori indiferent ce altceva putea sesiza, nimicindu-mă şi ţinând astfel mingea în terenul lor.

M-am ţinut tare, încercând să-mi transmit mesajul în speranţa că cineva din acel radio era mai puţin stupid decât ei. În final, am spus ceva în onoarea femeilor în general. Unul dintre Monştri m-a întrerupt spunându-mi: „Haide, omule, trezeşte-te la realitate! N-ai vrut niciodată să ţi-o pui cu o târfă împuţită?” „Nu există nicio târfă împuţită.” – am replicat cât se poate de calm. A urmat apoi un cor de proteste şi miorlăieli, a căror cireaşă de pe tort a fost: „Whoa! Ştim noi o mulţime de târfe nespălate, tipule.”

„Ei bine, dacă ştiţi voi – am spus – este pentru că aceste biete femei sunt atât de disperate după afecţiune, încât sunt în stare să vă împlinească chiar şi fanteziile voastre puerile pentru a o primi.”

În radio, tăcerea în timpul emisiei, nu e o situaţie de dorit. Dar pentru o fracţiune de secundă, Monştrii au rămas trăsniţi, iar eu am profitat de ocazie să-i mai lovesc o dată. „Mă gândeam de ceva timp că femeile americane nu reuşesc să-şi manifeste din plin potenţialul din cauză că bărbaţii lor au rămas nişte copii. Acum, că v-am întâlnit pe voi, domnilor, ştiu că acesta-i adevărul!”

Inginerul a dat semnalul pentru o pauză în emisie, moment în care am sesizat oportunitatea să-mi iau tălpăşiţa de acolo, înainte ca gazdele mele să-şi revină. Dar unul dintre ei m-a prins imediat în hol şi, cu o expresie patetică şi jenată, m-a întrebat: „Aveţi cumva vreo carte sau ceva casete despre chestiile astea? Am probleme în relaţie”. Abia mi-am stăpânit râsul, dar i-am strecurat câteva „bunătăţi” şi apoi am părăsit clădirea întrebându-mă dacă oamenii aceştia s-au îndrăgostit vreodată în viaţa lor şi dacă această stare le-a trezit vreun impuls nobil."

Şi bărbaţii pot avea orgasme multiple

"Am ajuns la concluzia că principalul motiv pentru care bărbaţii au încercat să domine femeile în general de-a lungul istoriei are o legătură directă cu sentimentele de confuzie, nesiguranţă şi inferioritate care se trezesc în ei atunci când îşi pierd energia vieţii prin ejaculare. O singură ejaculare poate conţine în jur de 500 de milioane de spermatozoizi, iar regenerarea acestei sperme devine prioritatea majoră a corpului odată ce a fost expulzată.

Pentru a reface elementele lipsă, organismul declară o stare de urgenţă biologică. El va extrage hormoni şi substanţe vitale din toate glandele inclusiv din creier, şi aceasta va da naştere unei dezorientări parţiale a facultăţilor mentale. Bărbatul nu mai poate gândi la fel de clar ca înainte, memoria şi acuitatea perceptuală pot părea încetinite, şi cu cât înaintează în vârstă, cu atât mai greu îi este corpului să completeze pierderile şi să-şi restabilească întreaga putere.

Pe de altă parte, femeia poate avea oricâte orgasme doreşte şi asta nu o face decât să se simtă şi mai bine. Ea poate chiar să ejaculeze un lichid clar care nu o dezorientează în niciun fel pentru că nu conţine nicio substanţă dătătoare de viaţă. De fapt, despre ejacularea feminină se vorbeşte în mod curent în domeniul explorării sexualităţii spirituale, şi există câteva filme fascinante dedicate acestui subiect din punct de vedere biologic şi tehnic, în care se arată cauzele şi modul în care ea poate fi indusă. Mai multe despre aceasta mai târziu.

Femeia, departe de a fi o specie neînsemnată, e înzestrată natural să aibă orgasme ameţitoare, extinse, multiple, în timp ce tot ce poate face un bărbat este să se abţină să ejaculeze prea repede pentru a nu se face de râs în ochii şi în braţele iubitei sale! Abordarea taoistă-tantrică a sexualităţii egalizează diferenţele. Bărbatul învaţă să fie multi-orgasmic şi, mai important, realizează că lucrul cel mai important pe care îl are de făcut în timp ce face dragoste este să-i dăruiască femeii energie sexuală pozitivă, hrănitoare, dinainte chiar de a se gândi să pătrundă în corpul ei."

"Erosul Înălţător" de John Maxwell Taylor, Fragment din Capitolul 3 - Stiinta in budoarul lui Tao

Artele taoiste de dormitor

„Norii s-au adunat, dar ploaia nu a mai venit”. Ghici care este sensul sexual ascuns al acestei propoziţii nevinovate?

De ce este sexualitatea taoistă superioară celei occidentale? O simplă comparaţie între texte ce aparţin celor două culturi este concludentă. În mai multe cărţi taoiste „de noptieră” – cum se numesc în mod tradiţional manualele de sexualitate chineză – se menţionează că măsura corectă pentru satisfacerea deplină a unei femei este de „o mie de înfigeri”. Chiar dacă pare mult, în realitate aceste penetrări acoperă cam o jumătate de oră, iar această durată nu este nici pe departe mult pentru un taoist. Intervalul se justifică şi din punct de vedere al medicinei occidentale, aceasta fiind durata observată în care o femeie poate atinge starea de orgasm în condiţii normale. În paralel însă găsim în lucrarea ce se vrea de referinţă a autorului american David Reuben, “Tot ce ai vrut să ştii despre sex”, că „un bărbat potent normal va efectua între 50 şi 100 de înfigeri pelviene”. Etalonul orar ar fi de 5-10 minute! Nu e de mirare că în societatea occidentală frustrarea feminină a atins cote astronomice.

Controlul ejaculării, secretul taoist

Toate tratatele taoiste sunt de acord cu acest aspect: ejacularea masculină este baza deteriorării sănătăţii bărbatului şi a relaţiilor sale amoroase. În scopul de a-şi menţine tinereţea şi vigoarea, există nenumărate tehnici şi indicaţii. Un bărbat care nu ejaculează nu este nici pe departe privat de orgasm, dimpotrivă. Atunci când aceasta reuşeşte să-şi controleze impulsul ejaculator, apare un alt fel de orgasm, mult mai profund şi mai puternic decât cel obişnuit. Cu această ocazie, femeia este şi ea mulţumită – pentru că nu mai este oprită din joc înainte de a juisa, la rândul său – iar bărbatul nu-şi mai pierde energia vieţii conţinută în spermă.

Sexul taoist? O poezie

Una dintre trăsăturile de bază ale poporului chinez este rafinamentul estetic minuţios. Un chinez e în stare să facă o operă de artă şi dintr-un bob de orez. Bineînţeles că aceeaşi regulă se aplică şi domeniului sexual. Atunci când se pregăteau pentru o întâlnire amoroasă, femeile taoiste creau o atmosferă deosebită. Lumina slabă a lumânărilor, cearşafurile stropite cu pudră parfumată cu proprietăţi afrodiziace, diferite podoabe şi ornamente cu tâlc, băuturile aromate  – toate creau un cadru care trezeau dorinţele amanţilor. Denumirile organelor şi acţiunilor sexuale nu au nimic vulgar, chiar dimpotrivă. Nevinovăţia lor face din jocul amoros ceva asemănător jocului de copii. Spre exemplu, ai putea să crezi că una din denumirile clasice ale actului sexual este „Norii şi ploaia”? „Norii” simbolizează esenţa feminină, yin, în timp ce „ploaia” se referă la esenţa masculină, yang, sperma. „Norii s-au adunat, dar ploaia nu a mai venit” – spune un text. Clitorisul se numeşte „terasă de jad”, vaginul „palatul ceresc”, iar penisul „tijă de jad”. Orgasmul feminin se numeşte „marele reflux”, iar ejacularea masculină mai poartă şi numele de „moarte”.

Câte bordeie, atâtea obiceie

Amanţii chinezi nu sunt nici pe departe adepţii ideii că după ce închizi lumina totul decurge de la sine. În primul rând, lor nu le place amorul pe întuneric. Apoi, ei nu se lasă deloc în voia simţurilor dezlănţuite, dimpotrivă. Atenţia bărbatului în acele momente se aseamănă cu aceea a unui călăreţ pe un cal cu hăţurile uzate. În orice moment se pot rupe, iar el poate să cadă de pe cal. La fel, în orice moment senzaţiile o pot lua razna şi energia vieţii poate fi pierdută prin ejaculare. Astfel că, după „sorbirea izvorului abundent” – adică după ce a executat cunilingus în timpul preludiului, „ambasadorul” – un alt nume al penisului” – este pregătit „să-şi prezinte recomandările” – adică să pătrundă cu veneraţie – în „palatul ceresc”, vaginul. Protocolul precizează că aceasta trebuie să se facă „încet şi cu respect”. Aici este indicată o penetrare superficială, care stimulează mai ales clitorisul femeii şi mai puţin glandul – „capul broaştei ţestoase” – ce nu trebuie să fie expus „marelui reflux”, adică orgasmului feminin. Abia după ce primul orgasm feminin a apărut, bărbatul se hrăneşte cu puterea lui şi devine stăpân pe situaţie. Poate să-şi permită penetrări mai profunde şi energice. Una din schemele preferate de sexologia taoistă este cu nouă penetrări superficiale şi una adâncă, acest ciclu repetându-se până când ambii iubiţi sunt satisfăcuţi.

Jucării sexuale, cheile reuşitei

Atunci când mergeau la o întâlnire amoroasă, bărbaţii chinezi aveau buzunarele pline cu cadouri – bijuterii şi parfumuri – cu care îşi seduceau iubitele, dar şi cu diferite „ajutătoare”, precursoarele produselor pe care le găsim din abundenţă la sex shopuri în zilele noastre, dar pe care nu le folosim cu atâta iscusinţă. Biluţe cu clopoţei pe care le introduceau în vaginul iubitei pentru a le amplifica senzaţiile şi pentru a scoate un sunet incitant; inele de fildeş şi panglici colorate pentru a-şi fixa baza penisului şi a-şi menţine erecţia cât mai fermă; uleiuri pentru pofte trupeşti – toate impregnate cu plante aromatice care măresc circulaţia sangvină în zonă. Femeile foloseau frecvent penisuri artificiale, numite eufemistic „Domnul Kuo”. Kuo este un nume comun în China, iar aceste ajutătoare erau garnisite cu panglici cu care se legau de gleznă, pentru a putea fi utilizate mai uşor.

Sursa: puteredefemeie

Invitaţie în lumea erosului transformator

"Două lucruri în viaţă îi pot face pe oameni defensivi: banii şi sexul. Într-un fel, ambele sunt legate de supravieţuire, dar cel de-al doilea are legătură cu preferinţele şi cu cel mai intim aspect al experienţei umane. Să scrii o carte despre cum să adopţi o înţelegere nouă asupra sexualităţii este provocator. Ar putea fi cititori care ştiu prea puţin sau deloc despre practicile sexuale sacre din Est, dar care ar putea avea unele informaţii provenind de la Mişcarea Neo-Tantrică din Vest, care capătă din ce în ce mai multă popularitate în lume, şi care vor să afle mai multe.

Pe de altă parte, cei care sunt la curent cu subiectul nu vor dori să citească o recapitulare a ceea ce deja ştiu. Aceştia vor căuta noi abordări care să-i ajute să atingă nivele şi mai profunde de experienţă şi înţelegere. C. G. Jung credea că „adevărul se află în punctul de tensiune între doi opuşi” iar eu m-am străduit să structurez textul acestei cărţi astfel încât conţinutul lui să stimuleze ambele tipuri de cititori simultan.

Pentru a face aceasta, nu am căutat calea cea blândă a compromisului, ci am umplut aceste pagini cu provocări pentru cât mai multe minţi posibil, pentru a aduce la lumină adevărul aşa cum îmi apare prin propria mea experienţă. Acesta nu e neapărat un temei sigur, dar poate deveni din când în când, atunci când „butoanele” care pun în funcţiune programările tale sexuale sunt pe cale să fie „apăsate”. Dar să citeşti o carte poate fi ca şi cum ai face dragoste o dată stimulând cât mai multe zone erogene posibil, pentru a produce extazul unei experienţe eliberatoare.

Dacă în momentele de climax ale călătoriei noastre împreună focul va deveni prea intens, iar tu vei dori să arunci acest volum în focul paradigmelor sexuale demodate, eu nu mă voi materializa să te dojenesc, aşa cum a făcut-o Yogananda cu acel Toma Necredinciosul. În loc de aceasta acum, la pornire, întind către tine mâna prieteniei şi te invit într-o călătorie în care vom explora împreună cea mai puternică forţă a creaţiei."

John Maxwell Taylor - Fragment din prefaţa cărţii "Erosul Înălţător"